Articolul de fond

Poezia este aripa îngerului înmuiată în harul divin ce-i atinge pe cei în adorare” (S. Tuclics)

Pornind de la afirmația propusă, redactează un text argumentativ cu subiectul : ” Poezia-artă a cuvântului”.

Te vei orienta după criteriile:

–        formulează opinia , referitor la subiectul propus;

–        dezvoltarea a două argumente adecvate opiniei;

–        propuneți exemple de texte lirice în sprijinul argumentelor;

–        concluzii pertinente.

20 Comments

  1. Poezia este singura modalitate de a ajunge la un compromis cu sentimentele. Poezia este metoda lăuntrică de exprimare a fericirii sau a nepăsării. Versurile reprezintă începutul și sfârșitul, ele sunt cheia către sufletele noastre pline de trăiri și experiențe. Ce poate fi mai frumos decât a te regăsi în versuri? Nimic! Pentru că citind o poezie sufletul nostru regăsește cele mai profunde amintiri a căror urme nu vor disparea niciodată.
    Poezia este într-adevăr o aripă a îngerului înmuiată în harul divin. Oamenii simt diferit și gândesc diferit, de aceea doar cei care primesc în viața lor iubirea, fericirea și bunăstarea sunt îndreptați spre a primi mai mult, sunt purtați de sentimente, au mințile îmbibate în versuri, iar sufletele în armonie.
    Poeții sunt cea mai uimitoare parte o omenirii, harul divin le aparține. Ei sunt genii care reflectă prin poeziile lor viciile întregii lumi.
    După părerea mea poezia este zâmbet și lacrimă, durere și alinare. Doar prin poezie putem înțelege adevăratele valori ale sufletului. Cuvintele așternute rand pe rand sunt puterea fără de care am fi astăzi pierduți, dezorientați.
    În literatura română avem cele mai frumoase și lăuntrice poezii datorită celor care au stat zi și noapte cu condeiul în mână pentru a ne transmite acest har al lor. Aceștia sunt : Mihai Eminescu ” Atât de fragedă ” , „Iubind în taină „. Grigore Vieru ” Ca prima oară „, ” Oglinda clipelor” sau Adrian Păunescu ” Dacă tu ai dispărea ” , ” Ce simplu mi-ar fi, dacă nu te-aș iubi”.

  2. Poezia este aripa îngerului înmuiată în harul divin ce-i atinge pe cei în adorare.
    Poezia n-a murit. Ea are noi forme și continuă să facă lumea mai frumoasă. Trebuie doar să ne oprim o secundă și să ne dăm seama de asta. Poezia nu poate avea decât o singură rațiune: aceea de a comunica, printr-o rigoare foarte scrupuloasă, trăsăturile sufletești ale unei ființe umane altor suflete, cu scopul ca acestea să le cunoască și dacă poetul nu este prea orgolios, pentru a le înțelege el însuși și a le cunoaște cu adevărat. Poezia reprezintă limbajul prin care omul isi exploreaza propria uimire.
    Poezia a ajutat întotdeauna o persoană în momentele grele, i-a dat putere, în ea și-a găsit liniștea, cu ajutorul ei a calmat psihica. Cu toate acestea, nu întotdeauna oamenii pot aprecia lucrările creatorilor de poezii. Este problema atitudinii oamenilor față de poeți.
    Citirea poeziilor vă inspiră cu noi idei şi pot, de asemnea, să vă schimbe modul în care le percepeţi pe cele vechi. E un mod de a procesa experienţele, descrierile vizuale şi emoţiile.
    Pentru a-mi susține argumentele,propun următoarele texte lirice: •Iubind în taină—Grigore Vieru;
    •Totuși iubirea—Adrian Păunescu; •Când amintirile—Mihai Eminescu;
    În concluzie pot spune căci poezia este sufletul nostru, prin urmare este viaţa noastră. O societate cu adevărat superioară scoate la lumină din sufletul său poeţi din cei mai buni, care ajung apoi să cucerească o lume întreagă prin cuvânt.

  3. Poezia este o cale de a ajunge la un compromis cu sentimentele. Poezia este metoda de exprimare a fericirii sau a nepăsării. Versurile reprezintă începutul și sfârșitul, ele sunt cheia către sufletele noastre pline de trăiri și experiențe.
    Ce poate fi mai frumos decât a te regăsi în versuri? Nimic! Pentru că citind o poezie sufletul nostru regăsește cele mai profunde amintiri a căror urme nu vor disparea niciodată.
    Poezia este într-adevăr o aripă a îngerului înmuiată în harul divin. Oamenii simt diferit și gândesc diferit, de aceea doar cei care primesc în viața lor iubirea, fericirea și bunăstarea sunt îndreptați spre a primi mai mult, sunt purtați de sentimente, au mințile îmbibate în versuri, iar sufletele în armonie.
    Poeții sunt cea mai uimitoare parte o omenirii, harul divin le aparține. Ei sunt genii care reflectă prin poeziile lor viciile întregii lumi.
    După părerea mea poezia este zâmbet și lacrimă, durere și alinare. Doar prin poezie putem înțelege adevăratele valori ale sufletului.

  4. Poezia este aripa îngerului înmuiată în harul divin ce-i atinge pe cei în adorare”
    Poezia reprezinta o formă a exprimării emoțiilor prin versuri care deseori ung sufletul cu undelemn vindecător .
    Această afirmatie ne sugereaza ideea minunată căci prin poezie sufletul poate căpăta o liniste interioara la fel cum harul divin vindecă rănile care dor .
    Opinia mea este bazata pe fapte trăite  deoarece  pot spune cu inima deschisa căci deseori  în stările grele de descurajare ,citind un vers incurajator am putut sa trec biruitoare de situațiile dificile din acel moment .
    Poezia are 2 roluri: unu este de a incuraja si celălalt de a îti deschide mintea spre adevăr .

     
     

  5. Poezia este aripa îngerului înmuiată în harul divin ce-i atinge pe cei în adorare”.
    Se spune că poezia este sufletul nostru. Este întruchiparea frumosului, izvorul de înțelepciune,care ne indică faptul că frumosul nu poate fi doar văzut dar și scris.
    Această afirmație sugerează faptul ca poeții prin poezii își îneacă amarul și își umplu bucuriile.
    Părerea mea este că poezia este însăși îngerul care ne transmite sentimente de dragoste, dor, bucurie, melancolie.
    Citind poezia putem simți aceste sentimente puternice care ne mângâie sufletul sau în caz opus să ne deteste. Poezia este aripa îngerului, care ne poate da o lecție prețioasă pe parcursul vieții.

  6. “Poezia este aripa îngerului înmuiată în harul divin ce-i atinge pe cei în adorare”.
    Poezia e o mângâiere pentru sufletul nostru. E cea care ne dă șansa sa trăim emoții adevarate. Orice poezie își are magia sa și sensul ei.
    Cred că poeziile sunt o sursă de emoții pozitive. Ele îți creează acel sentiment de liniște și bunăvoie. De multe ori când am sentimentul de singurătate si dor îmi aduc aminte de versuri ce îmi schimbă momentan starea.

  7. ,,Poezia este aripa îngerului înmuiată în harul divin ce-i atinge pe cei în adorare”.

    Poezia se naște din meditație și inspirație.Meditația este o însușire,inspirația este un talent.Mulți pot să mediteze dar puțini sunt inspirați.
    Se spune că poezia este sufletul nostru,o arta a cuvântului,prin urmare este viața noastră.O societate cu adevărat superioară care scoate la lumină din sufletul său poeți din cei mai buni, care ajung apoi să cucerească o lume întreagă prin cuvânt.Poezia a fost mereu un mijloc de delectare spirituală si intelectuală.

    Întreabă-mă ce este poezia și îți voi scrie versuri,întreabă-mă ce înțeleg prin versuri și îți voi recita pe Vieru și Eminescu,altfel nu voi ști să mă exprim în totalitate, când mă gândesc cum aș putea defini poezia.
    ,,Cuvinte strălucitoare,cuvinte luminoase,cu un ritm și o muzică-iată poezia!”
    Poezia întruchipează arta,cea care face să între marea într-un pahar, viata într-un vers si durerea într-o rimă.Nu cere poeziei sentimentalism. Ea însăși e un tumult de stări si culori.

  8. Poezia- artă a cuvântului
         Cum toate în lumea asta au un stăpân, așa are și această adunătură de litere și sunete, stăpânul lor fiind poetul, al cărui menire este să stăpânească tărâmul fermecat al cuvintelor, să le înțeleagă durerea, dorul, fericirea și lacrimile, trecându-le prin sufletul lui, ca mai apoi să ni le transmită și nouă pe un fon alb, acoperit cu litere negre de tipar.
         Poezia este limbajul celor ce nu şi-au pierdut definitiv inima. De asemenea este un testament în versuri,  este arta de a pune în mişcare imaginaţia noastră cu ajutorul cuvintelor.
         Nu știu dacă este cineva, poet sau cititor care să își asume o definiție logic suficientă pentru a justifica terminologia poeziei. După mine, câte pesoane sunt, atâtea păreri împărțite despre versuri, rimă, poezie. Unii din scriitorii mei preferați de poezii sunt M. Eminescu, G. Vieru și A. Păunescu.    
    „Ce simplu mi-ai fi,
    Dacă nu te-aş iubi
    Altceva nu-i nimic
    Şi mereu mă complic
    Şi ce simplu mi-ar fi,
    Dacă nu te-aş iubi.”
                     Adrian Păunescu

  9. Se spune că poezia este sufletul nostru, prin urmare este viaţa noastră. O societate cu adevărat superioară scoate la lumină din sufletul său poeţi din cei mai buni, care ajung apoi să cucerească o lume întreagă prin cuvânt.
    Eu consider că poezia a fost mereu un mijloc de delectare spirituală şi intelectuală, fapt pentru care este considerată încă din antichitate superioară celorlalte genuri literare. „Poezia este o fereastră spre diversitatea uluitoare a omenirii”Ne exclamă Irina Bokova. Pentru cei care găsesc dificil să îşi exprime emoţiile, lectura poeziilor poate avea efecte similare cu cea a scrierii lor. Cititul poeziilor îţi permite să vezi în sufletul celuilalt, să vezi în mintea şi inima lui. Asta poate deschide uşi spre acele sentimente suprimate, uşi, care altfel ar rămâne închise. Cititul poate scoate la lumină acele locuri întunecate şi ascunse din inimă şi minte.

  10. Poezia este creația ritmică a frumuseții în cuvinte. Deasemenea este un testament în versuri, este arta de a apune în mișcare imaginația noastră cu ajutorul cuvintelor, iar cuvintele fiind ciripitul inimii. Prin acest subiect, subânțelegem că poezia este comparată cu un înger. Pentru că îngerul simbolizează creatura în care apare deja desăvârșita transformare pe care noi încercăm să o înfăptuim. Aripa lui este inmuiată în darul iubirii și aprecierii. Atingându-ne pe noi adorăm poezia și a o pune la suflet. Primul argument: poezia este o divinitate a sufletului nostru, nu toți au plăcerea de a iubi poeziile. Al doilea argument: ajungându-ne o poezia la inimă, zburăm prin măiestria ei, vedem lumea cu alți ochi. Poezia însăși e viață, e umbra și lumina care catifelează natura și dă omului senzația că trăiește cu planeta lui în cer. Citind poezii în inimile noastre se trezește un sentiment de iubire adevărată.

  11. Poezia este aripa îngerului înmuiată în harul divin ce-i atinge pe cei în adorare”
    .
Se spune că poezia este sufletul nostru. Este întruchiparea frumosului și mângâierea sufletului.Poezia este limbajul celor ce nu şi-au pierdut definitiv inima. De asemenea este un testament în versuri,  este arta de a pune în mişcare imaginaţia noastră cu ajutorul cuvintelor.
    Poezia reprezinta o formă a exprimării emoțiilor prin versuri care deseori umple sufletul .
    Poezia are rolul de a incuraja si de a îti deschide mintea spre adevăr .

  12. “Poezia
    Poezia este creația ritmică a frumuseții în cuvinte, ea oferă posibilitatea de-a exprima sentimentele interioare, scoate la iveală multe caractere, care ajung sa cucerească inimile oamenilor prin niște cuvinte.
    Într-adevăr poezia este aripa îngerilor, datorită ei îți poți imagina un propriu univers, cei ce adora poezia experimentează sentimente proprii și frumoase… Sunt de părere ca poezia oferă alinare, zâmbet poate uneori chiar și lacrimi doar prin ea putem înțeleg adevărata frumusețe a sufletului, poezia arată sentimentele ce nu pot fi spuse dar se pot exprima prin scris.

  13. “Poezia este aripa îngerului înmuiată în harul divin ce-i atinge pe cei în adorare”.
    Poezia este alinare în durere ea ne descrie perfect ceea ce simțim. Trăiește împreună cu noi sentimentele pe care le simțim. Prin aceasta afirmație înțelegem că poeții prin poezie își îneacă durerea și își exprimă sentimentele într-un mod prin care doar el îl știu și îl trăiesc. Pun o parte din ei în ceea ce scriu. Nu știu dacă este cineva care poate descrie în întregime ce este poezia, ea este parte din sufletul poetului. Opinia mea este că poezia este aripa îngerului, fiindcă ea ne transmite cele mai curate sentimente, de dor, de tandrețe, de grijă, iubire, fericire si multe altele ,poezia te pătrunde foarte adânc. Poezia ne poate da diverse lecții în viața noastră.
    În concluzie putem spune că poezia este aripa îngerului înmuiată în harul divin ce-i atinge pe cei în adorare.

  14. Poezia este aripa îngerului înmuiată în harul divin ce-i atinge pe cei în adorare”
    Poezia reprezinta o formă a exprimării emoțiilor prin versuri care deseori ung sufletul cu undelemn vindecător .
    Această afirmatie ne sugereaza ideea minunată căci prin poezie sufletul poate căpăta o liniste interioara la fel cum harul divin vindecă rănile care dor .
    Opinia mea este bazata pe fapte trăite deoarece pot spune cu inima deschisa căci deseori în stările grele de descurajare ,citind un vers incurajator am putut sa trec biruitoare de situațiile dificile din acel moment .
    Poezia are 2 roluri: unu este de a incuraja si celălalt de a îti deschide mintea spre adevăr .

  15. Poezia este încarnarea unei emoții într-un limbaj. ‘’Nimeni nu știe mai bine ca inima secretele creierului . Poezia ar fi secretul creierului scăpat din gura inimii ‘’spunea Grigore Vieru .Poezia este limbajul celor ce nu și-au pierdut definitiv inima. De asemenea este un testament în versuri, fără timbre fiscale, este arta de a pune în mișcare imaginația noastră cu ajutorul cuvintelor, iar cuvintele fiind ciripitul inimii.
    Pornind de la citatul lui S.tuclics ‘’Poezia este aripa îngerului înmuiată în harul divin ce-i atinge pe cei în adorare’’ pot spune ca poezia este remediul inimilor bolnave .Poezia este vioara inimii ce-și plânge sau cânta povestea și scoate în afară tainele lăuntrice ascunse în figuri de stil . Poezia poate fi o alinare și o bucurie pentru cei însetați de carte , ea poate fi o terapie pentru suflet .Poezia este creația ritmică a frumuseții în cuvinte, a culminației lăuntrice. Poezia este căsătoria realității cu idealul, în sufletul poetului. In concluzie aș putea spune că poezia este arta de a face să intre marea într-un pahar, viața într-un vers și durerea într-o rimă. Nu cere poeziei sentimentalism. Ea însăși e un tumult de stări și culori.

  16. Poezia este creația ritmică a frumuseții în cuvinte. Deasemenea este un testament în versuri, este arta de a apune în mișcare imaginația noastră cu ajutorul cuvintelor, iar cuvintele fiind ciripitul inimii. Prin acest subiect, subânțelegem că poezia este comparată cu un înger. Pentru că îngerul simbolizează creatura în care apare deja desăvârșita transformare pe care noi încercăm să o înfăptuim. Aripa lui este inmuiată în darul iubirii și aprecierii. Atingându-ne pe noi adorăm poezia și a o pune la suflet. Primul argument: poezia este o divinitate a sufletului nostru, nu toți au plăcerea de a iubi poeziile. Al doilea argument: ajungându-ne o poezia la inimă, zburăm prin măiestria ei, vedem lumea cu alți ochi.
    Poezia însăși e viață, e umbra și lumina care catifelează natura și dă omului senzația că trăiește cu planeta lui în cer. Citind poezii în inimile noastre se trezește un sentiment de iubire adevărată.

  17. „Poezia este o fereastră spre diversitatea uluitoare a omenirii”
    La început a fost cuvântul care aliniindu-se a creat poezia,esența frumuseții … În el ne înecăm amarul și ne umplem bucuriile, însă, cum toate în lumea asta are un stăpân, așa are și această adunătură de litere și sunete, stăpânul lor fiind poetul, al cărui menire este să stăpânească tărâmul fermecat al cuvintelor, să le înțeleagă durerea, dorul, fericirea și lacrimile, trecându-le prin sufletul lui, ca mai apoi să ni le transmită și nouă pe un fon alb, acoperit cu litere negre de tipar. Toți marii scriitori au știut să-și exprime
    manifestul poetic prin arta poeziei nemaipomenit de frumos,de simplu sau de exagerat,abordând multe teme de suflet cum ar fi dragostea,familia și patria.Sunt de părere ca poezia este o fabrica de vise și de sentimente care sunt scrise pe o hârtie,sunt niște gânduri adânci pe care uneori nu le putem spune nimănui și le repetam pe hârtie.Pana in ziua de azi poezia unește oameni de pe continente îndepărtate prin emoțiile și interesul creat fata de fiecare creație in parte. In literatura româna avem poeți de suflet care au dat naștere unor creații nemaipomenite,aceștia sunt: Mihai Eminescu
,, Cand amintirile’’
,,Floarea albastra’’
    -Grigore Vieru
,,E-o liniste iubirea?”
,, Cu Viata, cu Dorul” -Adrian Păunescu
,, Totusi, iubirea’’
,,A mea’’

  18. Poezia este o cale de a ajunge la un compromis cu sentimentele. Poezia este metoda de exprimare a fericirii sau a nepăsării. Versurile reprezintă începutul și sfârșitul, ele sunt cheia către sufletele noastre pline de trăiri și experiențe.
    Ce poate fi mai frumos decât a te regăsi în versuri? Nimic! Pentru că citind o poezie sufletul nostru regăsește cele mai profunde amintiri a căror urme nu vor disparea niciodată.
    Poezia este într-adevăr o aripă a îngerului înmuiată în harul divin. Oamenii simt diferit și gândesc diferit, de aceea doar cei care primesc în viața lor iubirea, fericirea și bunăstarea sunt îndreptați spre a primi mai mult, sunt purtați de sentimente, au mințile îmbibate în versuri, iar sufletele în armonie.
    Poeții sunt cea mai uimitoare parte o omenirii, harul divin le aparține. Ei sunt genii care reflectă prin poeziile lor viciile întregii lumi.
    După părerea mea poezia este zâmbet și lacrimă, durere și alinare. Doar prin poezie putem înțelege adevăratele valori ale sufletului.

  19. Poezia este aripa îngerului înmuiată în harul divin ce-i atinge pe cei în adorare”
    Poezia reprezintă un mijloc de delectare spirituală şi intelectuală, fapt pentru care este considerată încă din antichitate superioară celorlalte genuri literare. Poezia este oglinda autorului său, descriind însuși persona lăuntrică. Aceasta afirmație ne transmite ideea că poeţii îi împart amarul cu noi la fel și bucuriile. Prin operele lor ei comunică cu noi. Citind operele ne poate fi o mângâiere pe sufletul nostru. Să ne facă sa fim mai puternici, să privim altfel lucrurile de cât par a fi. Lecturarea poeziilor ne ajuta la deschiderea unor uși pentru a ajunge la o comoara neprețuita. Consider că fiecare avem păreri diferite, însă uneori meditarea la unele strofe sau chiar versuri ne pot dezvălui ceea ce căutam defapt.

  20. Poezia este o cale de a ajunge la un compromis cu sentimentele. Poezia este metoda de exprimare a fericirii sau a nepăsării. Versurile reprezintă începutul și sfârșitul, ele sunt cheia către sufletele noastre pline de trăiri și experiențe.
    Ce poate fi mai frumos decât a te regăsi în versuri? Nimic! Pentru că citind o poezie sufletul nostru regăsește cele mai profunde amintiri a căror urme nu vor disparea niciodată.
    Poezia este într-adevăr o aripă a îngerului înmuiată în harul divin. Oamenii simt diferit și gândesc diferit, de aceea doar cei care primesc în viața lor iubirea, fericirea și bunăstarea sunt îndreptați spre a primi mai mult, sunt purtați de sentimente, au mințile îmbibate în versuri, iar sufletele în armonie.
    Poeții sunt cea mai uimitoare parte o omenirii, harul divin le aparține. Ei sunt genii care reflectă prin poeziile lor viciile întregii lumi.
    După părerea mea poezia este zâmbet și lacrimă, durere și alinare. Doar prin poezie putem înțelege adevăratele valori ale sufletului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button